Roxana Geac "Lupta pentru ceea ce vrei!!"

Taiat bucata cu bucata si aspirat,oare asta-i toata povestea ?

16 Apr 2011 2 comentarii

by rocsvana in Gandurile mele

De data asta nu am sa judec si nu am sa scriu nimic pentru ca cele ce urmeaza spun totul si imi doresc sa va faca sa reflectati asupra acestora,mai ales daca este cineva in acest caz!!!!

Am sa incep cu o poveste :            JURNALUL UNUI BEBELUS NENASCUT

<< Saptamana 1:
5 octombrie
Astazi a inceput prima mea zi de viata. Parintii mei inca nu stiu, dar eu deja exist. Si voi fi fetita. Voi avea parul blond si ochii albastri. Deja este stabilit aproape totul, chiar si faptul ca voi iubi florile.

Saptamana 2:
19 octombrie
Unii sustin ca eu nu sunt inca o persoana reala, ca numai mama exista. Dar eu sunt o persoana reala, tot asa cum o firmitura de paine este totusi paine adevarata. Mama exista. La fel si eu.

Saptamana 3:
23 octombrie
Acum tocmai a inceput sa mi se deschida gurita. Ganditi-va, peste aproximativ un an de zile voi rade, iar mai tarziu voi vorbi. Stiu care va fi primul cuvant pe care-l voi spune: MAMA.

Saptamana 4:
25 octombrie
Azi a inceput sa-mi bata inima de una singura. De acum incolo, ea va bate incetisor pentru tot restul vietii, fara ca vreodata sa se opreasca pentru a se odihni. Iar dupa multi ani va obosi. Se va opri si dupa aceea, voi muri.

Saptamana 5:
2 noiembrie
Cresc cate putin in fiecare zi. Incep sa mi se formeze mainile si picioarele. Dar trebuie sa mai astept mult timp pana cand aceste picioruse ma vor inalta spre bratele mamei si pana cand aceste manute vor putea culege flori si il vor putea imbratisa pe tata.

Saptamana 6:
12 noiembrie
La maini incep sa mi se formeze degetelele. Asa mici sunt de-a dreptul caraghioase! Cu ele voi putea mangaia parul mamei.

Saptamana 7:
20 noiembrie
Abia astazi doctorul i-a spus mamei ca eu exist aici, sub inima ei. Oh, cat de fericita trebuie sa fii! Esti fericita, mami?

Saptamana 8:
25 noiembrie
Mami si tati probabil se gandesc ce nume sa imi puna. Dar ei nici macar nu stiu ca sunt fetita. Vreau sa ma cheme Teodora.

Saptamana 9:
10 decembrie
Imi creste parul. Este moale, stralucitor si matasos. Ma intreb cum este oare parul mamei?

Saptamana 10:
13 decembrie
Acum aproape vad. In jurul meu este intuneric. Cand mami ma va scoate in lume, in jur vor fi flori. Dar, mai mult decat orice, vreau s-o vad pe mami. Cum arati, mami?

Saptamana 11:
24 decembrie
Oare, mami aude ticaitul inimii mele? Unii copii vin pe lume putini bolnavi. Inima mea insa este puternica si sanatoasa. Bate intr-una: tic-tac, tic-tac. Mami, vei avea o fetita sanatoasa!

Saptamana 12:
28 decembrie
Astazi, mama mea m-a ucis.(…) >>

Acum urmeaza un documentar la care chiar vreau sa va uitati,e foarte frumos,mai ales povestea tinerei care a facut avort,ne povesteste cum s-a simtit…..ce situatii au fost si etc…sunt multe chestii in documentar ,excelente care sigur dupa ce dati play va vor face sa reflectati asupra multor lucruri chiar daca nu ati fost in aceasta situatie si sa fiti mai atenti la anumite lucruri  .

O fetita care tocmai urmeaza sa fie avortata si care se misca in pantec, bataile inimii ii cresc la 140 pe minut si din cand in cand isi suge degetul. Pe masura ce pompa de absorbtie a avortionistului patrunde in pantec, fetita se retrage violent in coltul opus incercand sa evite instrumentul. Gura ei este vizibil deschisa, intr-un strigat mut de disperare .Simte fiecare durere,parte cu parte. bataile inimii cresc la peste 200 pe minut pe masura ce simte agresiunea. Se zbate violent intr-o incercare fara reusita de a evita instrumentul. Pompa de absorbtie a avortionistului incepe sa ii sfasie membrele copilului, in urma lasand doar capul in uter care este prea mare pentru a fi scos intreg. Abortionistul incearca sa sfartece capul cu un forceintrare il scoate bucata cu bucata .

De ce sa vrei sa fii mai urata?

14 Apr 2011 3 comentarii

by rocsvana in Gandurile mele

Si-am zis ca revin asupra acestor probleme…Despre primul subiect n-am sa scriu prea mult ,il epuizez repede pt ca e… n-am cuvinte sa zic…ce parere am…

Operatiile estetice.Astazi la facultate la ora de pedagogie am citit niste articole despre “operatiile estetice”.Niste poze …n-am descriere si nu pot sa inteleg cat de frustrat,cat de lovit mintal trebuie sa fii sa te transformi in halul acesta.Ce parere am eu despre operatiile estetice? sunt utile doar in cazurile extreme (dupa accidente sau diverse traumatisme ) dar atat.

Iata ce se intampla cand frustrarile ajung sa detina teritoriul mintii unora si il stapanesc cu totul !Intrebarea mea este: de ce sa apelezi la operatii estetice pt a fi mai urata???

Din critica mea:))

11 Apr 2011 6 comentarii

by rocsvana in Gandurile mele

Eu in general sunt critica atat cu mine cat si cu ceilalti,poate e un defect, poate e o calitate.Dar nu stiu ma irita atat de tare cand vad anumite lucruri ,ca ma fac sa comentez si cum mie imi place sa comentez de ce n-as face-o:) .Atentie, imi permit sa comentez lucruri care nu exista in atitudinea mea.

Gravidele -Astazi mergeam ingandurata la metrou si cand sa traversez ,vad o gravida cu burta jumatate joala;ma nush e ceva interesant sa mergi cu burta goala? 1.arati penibil 2.arati urat 3.in loc sa protejezi copilu mergi ca o adolescenta …si ma opresc aici!Si nu e ea singurul caz,am vazut nenumarate femei gravide .

Copiii “pictati” – unele mame isi dau cu ruj fetitele de 4,5ani ,le dau cu oja si unele chiar le lasa sa se machieze cand merg la diverse spectacole sau cand se joaca.Un copil e atat de frumos in puritatea lui ,ti-e drag sa te uiti la el dar cand vad vreo fetita cu ruj explodez de furie:)) .

Machiajul strident (exagerat). -Asta ma irita .Nu atasez poza deoarece nu vreau ca articolul sa fie chiar atat de neplacut vreau macar aspectul sa fie ok .!Frate deci nu pot sa inteleg? De ce nu vor sa fie frumoase? De ce sa vrei sa te uratesti in halu asta? Ma depaseste total chestia asta.arati ca o “papusa” din filmele de groaza ,sincer nu am in vocabular vreo descriere,nu imi trece prin cap ce pot spune despre asta dar e GROAZNIC.Cum poti sa pupi o fata cu 2tuburi de fond de ten,pudra si ce o mai avea pe acolo:))?

Revin cu alte comentarii

Daca fortezi lucrurile,cheia se rupe

14 Feb 2011 Un comentariu

by rocsvana in Gandurile mele

A fost odata un baietel cu o cheie de gat lasata la un pod de o fetita.Acesta a fost impresionat de cheia ce stralucrea in lumina lacului care se rasfira si fluctua lin pe sub pod.Anii au trecut,amintirile au curs odata cu timpul iar baiatul a crescut si el cu timpul Cheia se invechise,trecuse prin multe”peripetii”si de cele mai multe ori a realizat ca aceasta cheie nu se potriveste in toate usile.Intr-o dimineata a plecat pe pod sa vada cum s-au transformat lucrurile intre timp.Ajuns acolo i-au sclipit ochii in toate directiile,erau multe noutati,multe constructii noi asa ca a plecat spre prima casa care in exterior era colorata,nou renovata si cu adevarat frumoasa.A batut la usa,domnita l-a poftit inauntru,a fost incantat de acest lucru asa ca au stat amandoi la un ceai.A venit vremea plecarii,i-a parut rau dar la un moment dat s-a reintors,usa era incuiata si el tot incerca sa o descuie cu cheia lui dar un mergea pt ca nu se potriveau.Urmatoarele zile la fel a procedat pana cheia s-a rupt,o bucatica a ramas acolo si una la el.Peste alte luni s-a reintors si a incercat sa scoata farama de cheie ce a ramas acolo dar un s-a putut.

De cele mai multe ori avem tendinta de a incerca si tot incerca sa deschidem o usa cu o alta cheie stiind ca nu se va deschide dar noi tot incercam ,o sculptam sa fie pe masura,iar incercam,speram ca de data asta se va deschide cumva cu cheia asta pilita in toate felurile si iar incercam,fortam lucrurile pana se rupe cheia,ramane o parte acolo ,iar o parte cu tine,te reintorci in “trecut” sa iei inapoi cu tine partea care a ramas inauntru sa completezi bucatica de la tine,incercand s-o lipesti crezand ca se poate dupa care ramai dezamagit cu un gol in stomac neputand face nimic pentru a te salva din moment.Deci un forta lucrurile cand vezi ca nu merg in sensul lor!

Nu te cunosti :)

13 Feb 2011 Scrie un comentariu

by rocsvana in Gandurile mele

Azi dimineata primesc un mesaj pe blog,la care raspund cu acordul respectivului care suna cam asa”am citit blogul tau si unele subiecte mi-au dat de gandit,chiar m-am regasit in unele.Ceea ce voiam sa te intreb sau sa-ti cer o parere mai bine spus : sunt fericit cand insel ,nu mai vreau sa fac asta dar cum sa scap de aceasta dorinta si de ce o am atat de des?”

Inselatul este copilaria prelungita si nedeterminata in privinta timpului.Asta imi aduce aminte de o cunostinta care era bucuroasa ca si-a inselat prietenul ,ca a reusit sa-l pacaleasca. Raspunsul meu personal este ca nu pe el il pacalesti,pe tine ca fiinta neindeplinita te pacalesti,iti sugrumi visele ,iti dovedesti ca nu te-ai maturizat inca si iti place sa te mai joci,iti dovedesti ca nu ai invatat sa rezisti anumitor ispite,iti dovedesti ca nu ai incredere in tine pentru ca esti frustrat,de cele mai multe ori ,inselatul provine  din frustrarile pe care copilul din tine nu reuseste sa si le rezolve in el si le lasa in exterior sa-si extinda ramurile..Inselatul este doar un joc al copilariei,la unii se termina odata cu ea,la altii mai tarziu iar la altii deloc fie din acest motiv de prelugire a copilariei ,neacceptarii la o viata fidela si “stransa” fie devine o absesie care nu mai face parte din acest capitol al copilariei ci devine “boala” fie pentru ca vrea sa-si demonstreze ca poate mult mai mult decat are fie din alte ambitii.Pe moment ispitit fiind,esti fericit dar cand te ating momente sentimentale ,iti dai seama ca ai facut o gresala,ca a fost o copilarie,ca puteai sa n-o faci si puteai sa nu strici nimic dar totusi ai facut-o si acum iti pare rau ,spui ca n-o mai faci si iar continui.Dar sunt si momente cand lucrezi cu tine insuti si iti rectifici frustrarile ajungand la un final bun si realizand ca nu era atat de greu sa-ti dai seama ca poti devenii cu mare usurinta o persoana fidela.Evident cum spuneam mai sus devine si “boala” cand se aduna frustrari necontenite pe care un le deslusesti ,incerci si un reusesti,renunti ,revi dar de aduna si un mai vrei sa continui.Dar sa nu vorbim de extreme ca ele se impart in mai multe ramurele si un are rost . Totul depinde de tine ,cat de demn vrei sa fii,cat de implinit vrei sa fi in interiorul tau,cum vrei sa cresti in ochii celorlalti,cat iti pasa de imaginea de sine si de prestigiul tau.De regula realizezi lucrurile acestea cand te apuci sa te analizezi pe tine,cand incepi sa-ti cunosti reactiile,dorintele,cand iti stabilesti limitele,cand inveti sa te controlezi in anumite momente,tot controlul il detii tu,doar trebuie sa iti gasesti sursele de care ai nevoie pentru a face acesti pasi.Eu ma simt foarte implinita ,uneori radiez in toate directiile fiindca am reusit sa fac pasii spre cunoastere,am reusit sa stiu cum sa-mi ating scopul,am invatat sa ascult si sa dau posibilitatea aceasta oricand,am invatat cum sa imi controlez reactii pe care toti le avem din impulsurile ce fluctueaza in noi,fie de natura emotionala fie de natura nervoasa,am reusit sa-mi captivez atentia spre mine insami si sa realizez ca daca iti doresti ceva cu adevarat ,reusesti cu orice pret.Fiindca tot am ajuns la subiectul asta ,iti dau o tema de gandire :gandeste-te in fiecare zi ,ideal ar fi sa scri pe o foaie dar nu o vei face asa ca decat de gandit este vorba ,la urmatoarele lucruri:

-ce cred eu despre mine in mod sincer privind toate laturile,emotionala,psihica..etc..

-cum m-as descrie din punctul de vedere al prietenei mele

-cum ma descriu prietenii

-de cate ori am izbucnit cu vorbe aprinse fara sa gandesc

-de cate ori m-am certat cu mama,tata,fratele,matusa,bunica etc..

-cat de sincer sunt cu mine cand gandesc anumite lucruri?

-cat de mult ma gandesc la mine cand vreau sa obtin ceva?

-cat imi doresc sa ating un ideal/scop si nu o fac ?

-ce lucruri te impiedica sa spui adevarul ¿?

-cat %particip la conversatie cu persoanele care ma intereseaza si care nu ma intereseaza

-cat de responsabil sunt cand vine vorba de o relatie ?

-cat de responsabil sunt cand vine vorba de mine ?

-ce calitati am ?

-de dezavantaje am ?

-cat vrei sa impresionezi pe cineva si ce mod aplic,de ce?

-cat ma intereseaza parerea celorlalti ?

-de cate ori ascult persoanele care ma solicita?

-de cate ori gandesc lucruri rele despre cineva fara sa cunosc exact subiectul ?

-cat de sigur sunt pe mine ?

-cum ma comport cu prietena cand sunt cu prietenii ?

-cum m-am simtit ultima oara cand am fost dezamagit de cineva ?

-cum m-am simtit de fiecare data cand am fost dezamagit de propriile mele reactii ?

-cum m-am simtit cand am fost dezamagit de reactiile celor din jur si ce as fi facut in momentul acela ?

-de cate ori mi s-a intamplat sa spui un lucru si sa- l regret enorm ?

-de cate ori m-am implicat in relatii cand stiam ca nu v-a merge nimic ?

-de cate ori te-ai certat cu iubita pe motive minore pe care le-ai fi putut evita ?

-de cate ori de fost gelos ?

-de ce sunt gelos ?

-ce sa fac pentru a-mi stapanii gelozia instinctuala ?(adica fara motiv :P)

-la ce ma uit cand analizez o persoana ?

-ce interese am cand flirtrez ?

-cata incredere am in mine ?

-cat la %ma iubesc pe mine insami?(nu rade,nu ma refer la acele momente cand te uiti in oglinda si spui”ce bine arat »narcisism”ci este vorba ca daca nu te iubesti pe tine ca persoana ,sa nu ai pretentii ca stii sa-l iubesti pe celalalt )

-cat te interesat esti sa ii ajuti pe ceilalti ?

-iubesti neconditionat ?

-astepti cadouri cand le oferi ?

-iti place sa daruiesti cadouri?

-exista momente cand te bucuri de tine ?

-enumera-ti frustrarile

-ai incercat vreodata sa iti analizezi provenienta frustrarilor?

-ai incercat sa iti rezolvi frustrarile in tine?

-de cate ori au explodat frustrarile in in exterior rasfrangandu-se asupra celorlalti?(sa un raspunzi niciodata,te minti singur)

-de cate ori ti-ai fi dorit pe cineva langa tine si nu ai avut ?

-ce ai facut cand ti-ai dorit pe cineva langa tine ?

-ce ai facut cand iubita te-a dezamagit atat de tare incat iti venea sa fugi de nebun ?

Iluziile ce ni le facem sunt totdeauna mai senine decat realitatea

12 Feb 2011 14 comentarii

by rocsvana in Gandurile mele

Iluziile sunt rezultatul declansarii gandurilor  noastre adaptate la nevoile ce nu s-au indeplinit.Iluziile neadecvate realitatii duc la noi iluzii si cand vrei sa le stergi sau sa incerci sa nu apara se intensifica.Analizam…si de multe ori ma intrebam  “de ce cautam sa dam pendula in sens invers ,de ce incercam s-o oprim din sensul ei” raspunsul mi l-am dat in formula directa si personala “pentru ca ne place sa credem altceva,constientizam ca realitatea este “asa” dar nu vrem s-o acceptam si incepem sa facem inventii in psihic care sa contrazica realitatea si prost e ca noi chiar credem in ea si ca putem pune o scara sa ajungem la luna daca ea nu coboara”Cateodata traim momente doar din iluzie ca un glob gol pe dinauntru si nedeschis ,ne formam propriul film relatat in mod direct proportional cu dorintele noastre care deruleaza scenarii necontenite.Cand acestea se distrug apar dezamagirile care puteau fi inexistente sau puteau fi minime daca iluziile nu existau dar nu incetam niciodata sa le inflorim.Evident uneori iluziile pe moment ne provoaca stari de bine,ne bucuram de ele si credem ca de fiecare data va fi altfel.Sunt “lucruri” pe care  doresti atat de mult sa le ai aproape si atat sa mult sa le traiesti in fiecare zi incat te imping spre nostalgii ,iti revii,le reiei si nu ai chei sa le deschizi sa intri macar o data sa mai vezi cum e.Si-ti doresti atat de mult sa deschizi”usa” sa vezi cu ochii tai ca defapt camera nu era asa cum ti-o imaginai incat atunci cand se deschide ai fi preferat sa ramana inkisa pe veci,dar ai cautat sa o deschizi sau pur si simplu a fost deschisa si ramai cu un gol in stomac care parca nu se mai termina,tresari la fiecare amintire,la fiecare regret si nu poti scapa .Ratacesti in amintiri,aproape ca uiti sa mai iesi si cand  ai iesit esti deja imbatat de visarea care te face sa iti creezi noi iluzii ,noi dezamagiri.Cele mai frumoase zile pe care le traim sunt cele in care inkidem amintirile,sperantele,dezamagirile in cripta cu cheia uitata si de negasit! 

De ce sa renunti?

15 Ian 2011 3 comentarii

by rocsvana in Gandurile mele

Citeam mai devreme niste articole legate de multe subiecte diversificate care mi-au trezit ganduri…Mi-am amintit cu cate persoane am vorbit,cate persoane am cunoscut si cate sunt in cauza.Cati dintre voi ati renuntat la anumite obiceiuri,dorinte cand v-ati aflat intr-o relatie serioasa? chiar m-am enervat intr-o seara pe tema asta si am ajuns sa ma cert cu o prietena incercand s-o conving ca nu trebuie sa renunti la anumite lucruri,trairi doar pentru ca esti cu cineva si acelui cineva nu i-ar conveni sau nu s-ar adapta cu gandurile,ideile,dorintele,nebuniile tale.Aud de multe ori”fata nu ies ca prietenul meu nu merge si ma lasa sa ies”,”imi pare rau eu fara prietenul/a meu/a nu ies” si multe alte exemple.Haideti fratilor ,cel mai important este sa traiesti fiecare particica,fiecare lucru minor (pe care tu il crezi minor evident)sa analizezi si sa iti dai seama ca de oriunde,de la oricine inveti ceva facandu-se in final o legatura dupa multa meditatie si spui “ia stai… parca acum se leaga ceva cand mai pun neuronii in functiune” .De ce sa renunti la hobbyurile tale ca esti cu cineva? chiar nu inteleg de ce ? . Doar pt ca el/ea nu are aceleasi hobbyuri ?hai sa fim seriosi?! E atat de frumos sa impartasesti cu cineva lucrurile care nu se asemana,amandoi aveti de invatat cate ceva nou de ce sa le “arunci”? Analizati putin lucrurile ce inseamna sa fii cuplu,ce inseamna sa impartasiti sentimente dar si idei,ganduri,dorinte,ce inseamna sa descoperiti lucruri pe care nu vi le-ati fi imaginat vreodata ca le puteti face in 2 si nu le faceti doar pentru vrei sa renunti? nu credeti ca este mai important sa mentii o armonie si un echilibru intre viata de cuplu si pasiunile tale? o poti face!!!!!

Invata sa ierti!Iertarea este cheia fericirii

09 Sep 2010 Un comentariu

by rocsvana in Gandurile mele

Daca vrem cu adevarat sa iubim trebuie sa invatam mai intai sa iertam.  Iertarea estre ceva ce are legatura cu interiorul tau si nu cu exteriorul. Lipsa capacitatii de a ierta, te tine blocat in trecut si te priveaza de libertatea de a decide cu detasare pentru prezent. Probabil ca este dificil sa treci direct la’’fapte mari’’ asa ca poti exersa iertarea incepand cu lucruri mici.Vei vedea diferenta dupa ce ierti…simti cum sufletul si inima ti s-au umplut de bucurie ,te vei simtii altfel…vei instala in tine Bunastarea.Este adevarat nu este usor sa ierti..nu poti ierta cat ai bate din palme pentru ca aia ar insemna iertare doar cu cuvantul ,il pronunti si atat.Pana ajungi sa ierti cu inima trebuie sa se vindece rana ,asa cum exista timp pentru toate trebuie sa existe si pentru iertare.Dupa cum spunea Napoleon Bonaparte”Iertarea înseamnă a te ridica mai presus decât cei ce te-au insultat.”Foarte adevarat!Dar ma intrebati”si cum sa iertam cand cineva ne-a facut atata rau”?Pai iata cativa pasi care te vor duce acolo.

In primul rand trebuie sa te cunosti pe tine pentru a-l intelege pe celalalt deoarece nu poti intelege ce nu ai simtit pe propria-ti piele.Analizeaza-ti furia cautand sursa ei ! Evident…nu poti din prima..iti ia ceva timp pana o analizezi complet…continua sa socializezi  cu persoanele in conflict de exemplu daca un prieten te-a jignit,nu-i arata furia ta pe el,arata-i lucrurile pozitive,fii tu bun cu el,arata-ti tie ca bunatatea ta nu are limite si o poti aplica cu toata lumea si nu il critica..el isi va da singur seama ca a gresit..fie acum fie mai tarziu.

In al doilea rand gandeste-te ca fiecare experienta rea este in folosul tau si o sa multumesti pe urma dupa ce treci hopul si realizezi ce lucruri bune ai invatat din ea iar daca nu le descopereai nu te puteai ferii de altele.Porobabil ati remarcat cu totii,cat de puternici suntem in interior ca ai reusit sa treci peste  experienta..!Bucura-te ca ai avut ocazia in experienta asta sa iti cunosti interiorul caci experientele catre el te intreapta.Eu de exemplu la primul meu concurs de atletism eram distrusa complet ca nu am castigat dupa atata munca ,eram dezamagita aproape ca voiam sa ma las de acest sport…dar cu experienta asta am invatat ca trebuie sa fii puternic si sa nu renunti la lucrurile care iti plac doar dintr-o experienta rea…cu fiecare concurs ma intaream mai mult…si aveam mai multa forta de antrenament si dorinta de castig creste ,la fel si rezultatele.Asa si cu iertarea,lasa de la tine….si iarta o sa castigi si tu daca nu renunti la iertare!

Urmatorul pas ar fi sa iti eliberezi resentimentele,nu le inchide acolo ca daca le blochezi vor aparea si altele si altele pana nu vei mai avea loc pentru toate iar sufletul tau va fi ca un fruct stricat,cu cat se strica mai mult,cu atat reusesti mai putin sa mananci din el.Ati observat ca atunci cand esti furios ,parca ai ochelari fumurii la ochi si incerci sa vezi mai bine situatia si nu poti pentru ca simti o repulsie asa mare incat totul ti se pare nedrept.Incearca sa-ti scoti acesti ochelari si sa ierti ,doar atunci vei vedea defapt ce greseala ai facut,vedeai totul prin ochelarii”raului” .Daca nu poti indeparta asta ,transforma furia in compasiune…gandeste-te la un copil care iti spune rautati ca el inca nu gandeste rational si nu stie ce spune…si incearca sa transformi pentru acel om o compasiune cautand solutii sa -l intelegi atunci cand e cazul,bineinteles.

Daca veti face asta linistea va fi cu voi.